Istoric

În baza Convenţiei încheiate în anul 1952 între Guvernul R.S.R. şi Guvernul URSS privind „Combaterea inundaţiilor şi regularizarea regimului de scurgere al raului Prut”, cele două parţi au elaborat în colaborare în anul 1958 “Schema măsurilor pentru combaterea inundaţiilor şi folosirea complexă a resurselor de apă ale raului Prut în limitele zonei de frontieră”. A fost analizată şi aprobată în anul 1959 schema de combatere a inundaţiilor prin crearea lacului de acumulare Stânca Costeşti şi îndiguirea terenurilor din lunca Prutului. Pe baza schemei, s-a hotărât întocmirea „Sarcinii de proiectare” a Nodului hidrotehnic Stânca Costeşti şi proiectarea lucrărilor nodului, care s-a desfăşurat în perioada 1964 – 1970.
Conform Acordului interguvernamental R.S.R. – U.R.S.S., încheiat la 16 decembrie 1971 la Bucureşti, privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stânca – Costeşti, precum şi stabilirea condiţiilor de exploatare a acestuia, fiecare parte şi-a înfiinţat organizaţii distincte pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor, atât pe linia investiţiilor, cât şi a exploatării şi a întreţinerii obiectivelor nodului hidrotehnic, încât să se asigure funcţionarea normală a acestuia ca un întreg (Art. 2 la Protocolul privind exploatarea Nodului hidrotehnic, anexă la Acord).
Aprobarea principalilor indicatori tehnico – economici ai lucrării „Nodul hidrotehnic Stânca – Costeşti de pe râul Prut” şi a unor măsuri pentru realizarea acestei investiţii a fost făcută prin H.C.M. 855 din 13 iulie 1973.
Titularul de investiţie, „Întreprinderea Stânca” din municipiul Iaşi, înfiinţata pentru partea română în baza acordului (prin HCM 778/07.1973), cu gestiune economică şi personalitate juridică, avea ca obiect al activităţii coordonarea şi controlul execuţiei, exploatarea Nodului hidrotehnic Stânca – Costeşti de pe râul Prut, precum şi îndeplinirea sarcinilor atribuite beneficiarului roman în cadrul Comisiei mixte romano – sovietice pentru Nodul hidrotehnic.
De la înfiinţare şi până în prezent, toate actele normative privind reorganizarea în domeniul apelor au ţinut seama de Prevederile Acordului şi de Protocoalele anexate acestuia, unitatea Stânca fiind nominalizată şi menţinută ca unitate economică distinctă sub diferite denumiri: întreprindere, filială, exploatare.
Pentru exploatarea şi întreţinerea lucrărilor N.H. Costeşti – Stânca, prin Ordinul nr. 307/16.06.1978 al Ministerului Amelioraţiilor şi Gospodăririi Apelor din R.S. Moldova, s-a înfiinţat Direcţia de exploatare a lucrărilor de la acumularea Costeşti pentru lucrările de pe malul moldovenesc. În prezent, toate prerogativele din Acord ce reveneau parţii sovietice sunt preluate de partea moldoveană.

Autorizaţia de gospodărire a apelor nr 129/6.05.1994 a fost emisă de către R. A. «Apele Romane» în baza Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 435/1991. Conform autorizaţiei, titularul de investiţie are dreptul să exploateze lacul de acumulare Stânca – Costeşti, având următoarele destinaţii:

  • Alimentare cu apa  (populaţie, industrie, şi zootehnie)
  • 200 l/s pentru populaţia zonelor limitrofe lacului;
  • suplimentare debite pentru folosinţele aval de baraj (populaţie, industrie, şi zootehnie).
  • Irigaţii: 11000 ha direct din lac, în sistemele Bold şi Ripiceni şi irigaţii (2×70000 ha ) aval de baraj;
  • Folosinţele piscicole în lac: (2×2000 ha);
  • Combaterea inundaţiilor: 83 obiective aparate în aval
  • Hidroenergetica: putere instalată în centrala hidroelectrică (2×16) MW

În conformitate cu prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 2544/2000 privind siguranţa barajelor, aprobată prin Legea nr. 466/2001 ale Procedurii de emitere a acordului şi autorizaţiei de funcţionare în siguranţa a barajelor – NTLH – 032/2002 şi a Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţa în exploatare a barajelor – NTLH – 040/2003, aprobate prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 105/2003, a fost emis de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Avizul nr. 156/18.03.2005 privind documentaţia de expertizare tehnică a stării de siguranţa a barajului Stânca Costeşti, a lacului de acumulare, a construcţiilor şi instalaţiilor – anexa aferente
În baza Avizului nr. 156/18. 03.2005, eliberat de Comisia Centrală de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţa a barajelor, s-a aprobat exploatarea, în continuare, a acumulării fără restricţii.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a eliberat Autorizaţia nr. 156/28.03.2005 de funcţionare în condiţii de siguranţa a barajului Costeşti, a lacului de acumulare, a construcţiilor şi instalaţiilor – anexa aferente acestuia, fără restricţii în exploatare, pentru o perioadă de 7 ani.
Proiectarea lucrărilor Nodului Hidrotehnic Stânca – Costeşti a fost realizată de către proiectantul general şi proiectanţii de specialitate:

din partea română:

  • Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (I.C.P.G.A.) – proiectant general;
  • Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (I.S.P.H.);
  • Institutul de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare (I.S.P.I.F.);
  • Institutul de Cercetare şi Proiectare Iaşi.

din partea sovietică:

  • Institutul de Proiectări pentru Gospodărirea Apelor “Soiuzghiprovodhoz – Minvodhoza“ al U.R.S.S. – proiectant general;
  • Institutul de Proiectări “Selienergoproiect “ – MEE al U.R.S.S;
  • Institutul de Proiectări “Ghidrospetproiect “ – MEE al U.R.S.S;
  • Institutul de Proiectări “Mosghidrosstali “ – MEE al U.R.S.S;
  • “Moldoghiprograjdanselstroi – Gostroi “ din RSS Moldoveneasca.

Construcţia Nodului Hidrotehnic Stânca Costeşti s-a realizat pe baza “Acordului între Guvernul României şi Guvernul U.R.S.S. cu privire la realizarea în comun a Nodului Hidrotehnic Stânca Costeşti de pe râul Prut, precum şi pentru stabilirea condiţiilor de exploatare“ semnat la 16 decembrie 1971 la Bucureşti.
Construcţia s-a executat de Antreprenorul general şi de specialitate:

din partea română:

  • Trustul de Construcţii Hidroenergetice Bucureşti – Antreprenor general (Ministerul Energiei Electrice din România);
  • Trustul Energomontaj (MEE din România);
  • Întreprinderea “Teleconstrucţia“  (Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor din România);
  • Întreprinderea Judeţeana de Construcţii – Montaj Botoşani.

din partea sovietică:

  • Trustul de Construcţii “DNEPROSTROI“ (MEE al U.R.S.S Antreprenor general);
  • Trustul “Spethidroenergomontaj “ (MEE al U.R.S.S);
  • Trustul “Ghidroelectromontaj “ (MEE al U.R.S.S);
  • Asociaţia Intreunionala “Ghidrospetstroi “ (MEE al U.R.S.S).

Execuţia amenajării Stânca – Costeşti s-a realizat conform cu Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic Stânca – Costeşti. Lucrările de construcţii – montaj au fost începute în anul 1973 şi terminate în anul 1978.
În conformitate cu “Acordul între Guvernul României şi Guvernul U.R.S.S. cu privire la realizarea în comun a Nodului Hidrotehnic Stânca – Costeşti de pe râul Prut, precum şi pentru stabilirea condiţiilor de exploatare“, la data de 29 iunie 1978 a fost făcută recepţia provizorie şi dată în exploatare temporară întreaga amenajare..
Punerea sub sarcină a barajului a început în decembrie 1977 de la cota 64,00 mdMB. În anul 1978 este atinsă cota 86,00 mdMB, iar în primăvara 1979 se atinge şi se depăşeşte pentru prima oară NNR-ul (90,80).
Recepţia definitivă a Nodului Hidrotehnic Stânca – Costeşti de pe râul Prut a fost semnată de Comisia interguvernamentală romano – sovietică la data de 13 decembrie 1984.

LINKURI UTILE