Bine ați venit!
Nodul hidrotehnic Stânca – Costeşti de pe râul Prut, judeţul Botoşani, compus din frontul de retenţie şi lacul de acumulare împreună cu centrala hidroelectrică (CHE) este exploatat în comun cu organele de exploatare din Republica Moldova. Partea din Nodul Hidrotehnic Stânca – Costeşti situată pe teritoriul României este administrată de Administraţia Naţionala “APELE ROMANE” – Exploatarea complexă Stânca – Costeşti (ECSC) şi respectiv Sucursala Hidrocentrale Bistriţa – CHE Stânca pentru uzină hidroelectrică situată la piciorul barajului, iar partea aflată pe teritoriul Republicii Moldova, nodul hidrotehnic, este administrat de Direcţia de Exploatare a Nodului Hidrotehnic Costeşti – Stânca de pe râul Prut şi respectiv de I.S. Nodul Hidroenergetic Costeşti.
Amenajarea hidrotehnică Stanca – Costeşti este amplasată în extremitatea nord – estică a României şi reprezintă cea mai importantă lucrare existenta în cadrul bazinului hidrografic Prut. În Registrul Român al Marilor Baraje, în prezent cu un total de 247 baraje, barajul amenajării Stanca – Costeşti figurează pe locul 49 în ordinea înălţimii lui şi pe locul 2 funcţie de volumul total al lacului, după Porţile de Fier. În Atlasul Cadastrului Apelor din România, acumularea Stanca Costeşti figurează în tabelul principalelor acumulări, la bazinul Prut, cod cadastral XIII – 1, la poziţia 340, cu folosinţa complexă.
Nodul hidrotehnic Stanca Costeşti este amplasat pe cursul mijlociu al raului Prut şi se desfăşoară pe un sector limitat la cca. 100 km, între localităţile Rădăuţi – Prut şi Stanca pe teritoriul României, respectiv Şirouţi şi Costeşti pe teritoriul Republicii Moldova.
Amplasamentul barajului Stanca – Costeşti este situat pe graniţa dintre România şi Republica Moldova, la altitudinea medie de cca. 200 m, într-o zonă în care lăţimea albiei majore de cca. 3 – 4 km este ştrangulata şi redusă la cca. 350 – 400 m prin recifuri calcaroase, care practic constituie un baraj natural, prezentând condiţii naturale optime pentru crearea unei capacitaţi de retenţie de cca. 1,0 – 1,5 miliarde m3. În secţiunea frontului de retenţie a Nodului Hidrotehnic Stanca Costeşti, raul Prut are o lungime de cca. 125 km, panta raului fiind în această zonă de cca. 3,2%. Cursul râului formează meandre largi pe zona lacului, în special aval de localităţile Miorcani (mal drept) – Pereriţa (mal stâng), dublând lungimea liniara a cursului (coeficient de meandrare de 1,9).
Lacul de acumulare Stanca – Costeşti controlează o suprafaţa de recepţie totală de cca. 12000 km2, situată pe teritoriul României, Republicii Moldova şi Ucrainei. Din suprafaţa totală de 12000 ha, 9076 km2 revin staţiei hidrometrice Rădăuţi – Prut situată la coada lacului, iar restul de 2924 km2 reprezintă cuveta lacului.
Sectorul de pe malul drept al cuvetei lacului măsoară cca. 620 km2 şi se caracterizează printr – o hidrografie mai săracă cu caracter torenţial. Afluenţii de pe malul drept controlează cca. 400 km2 , dintre care amintim: pârâul Ghireni (66 km2), râul Volovăţ (228 km2), pârâul Badul, pârâul Sărăturii, pârâul Fundoaia etc.
Sectorul de pe malul stâng al cuvetei lacului cu o suprafaţa de cca. 2304 km2 are o hidrografie mai bogată, cei mai importaţi afluenţi fiind: raul Vilia (125 km2), Căldăruşa (79,5 km2), Ciugur (168 km2). Climă, ce caracterizează zona chiuvetei lacului, este temperată cu mari variaţii termice, precipitaţii reduse şi lungi perioade de secetă. Temperatura medie anuală oscilează între 7-9oC, temperatura zilnică minimă fiind de – 3,2oC, iar cea maximă între 38 – 40oC. Elementele climatice cu rol important în declanşarea proceselor erozionale sunt precipitaţiile, a căror medie anuală oscilează între 500 – 550 mm/an. La staţia Botoşani a fost înregistrata o valoare maximă anuală de 964 mm/an în anul 1912. Distribuţia precipitaţiilor este reprezentată de cca. 70% din ploi şi 30% zapezi, remarcându-se o creştere cantitativă importanta în lunile martie – iunie, când se produc 75 – 90% din precipitaţii. În decursul unui an, în zona acumulării Stanca Costeşti, vânturile dominante sunt cele din direcţia nord şi nord – vest, a căror viteze maxime medii multianuale sunt de cca. 15 m/s, iar viteza medie multianuala variază în limitele 3 – 5 m/s.
Exploatarea Complexă Stanca – Costeşti este o unitate bugetară cu personalitate juridică aflată în subordinea Administraţiei Naţionale “APELE ROMANE”. Este amplasată în jud.Botoşani, localitatea Stânca – Ştefăneşti, cu sursă de finanţare din venituri proprii, cu sediul administrativ în Iaşi şi are ca obiect de activitate gospodărirea apelor.
Amenajarea Stanca Costeşti are caracter complex şi se încadrează în prevederile Schemei cadru de amenajare şi gospodărire a apelor spaţiului hidrografic Prut, răspunzând cerinţelor de gospodărire raţionala şi eficientă a apelor.
Conform Acordului interguvernamental R.S.R. – U.R.S.S. încheiat la 16 decembrie 1971, articolul 1, Nodul hidrotehnic Stanca Costeşti are drept scop:
- regularizarea debitelor râului Prut pentru irigaţii, alimentarea cu apă a centrelor populate şi a întreprinderilor industriale, amenajări piscicole;
- atenuarea viiturilor pentru combaterea inundaţiilor în zona aval de baraj;
- producerea de energie electrică;
- asigurarea, după posibilităţi, în râul Prut a nivelului de apă necesar navigaţiei, aval de Nodul hidrotehnic, în limitele lungimii traseului convenit de ambele parţi.
Potrivit prevederilor art. 13, părţile au căzut de acord să folosească, la toate nivelurile lacului de acumulare, în cote egale şi pe toată durata existenţei Nodului hidrotehnic, volumul regularizat şi energia electrică produsă.
Nodul hidrotehnic a devenit, după anul 1992, punct vamal, loc de întâlnire a administraţiilor locale şi centrale de pe ambele maluri ale raului Prut, ale specialiştilor din diferite domenii, inclusiv a celor de gospodărirea apelor, pădurilor şi mediului, având un rol important în cadrul viitoarei Zonei Libere de Dezvoltare Prut – superior. Ca prim pas în crearea Zonei Libere de Dezvoltare Prut –superior, în septembrie 1999 s-a deschis pe coronamentul barajului Stanca – Costeşti, traficul auto internaţional dintre România şi Republica Moldova
Alimentarea cu apă ale localităţilor şi întreprinderilor industriale
Conform “Acordului între Guvernul RS România şi Guvernul URSS privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stanca – Costeşti de pe raul Prut 1971, la întocmirea proiectului acumulării s-a stabilit ca debitul total necesar pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială a localităţilor riverane, din aval de baraj va fi 10 m3/s (314 mil. m3) , din care 5 m3/s (157 mil. m3) pentru folosinţele de pe malul drept şi 5 m3/s (157 mil. m3) pentru folosinţele de pe malul stâng.
Irigaţii
Irigaţiile prevăzute a se dezvolta în aval de acumularea Stanca Costeşti totalizează o suprafaţa de cca. 140000 ha, din care 70000 ha pe malul drept şi 70000 ha pe malul stâng. Sistemele de irigaţii alimentate cu prize direct din lacul de acumulare Stanca – Costeşti sau din râul Prut necesitau un volum de apă total de cca. 800 mil. m3, din care fiecărei parţi îi revenea cca. 400 mil. m3.
Piscicultură
La faza de proiect a fost prevăzută dezvoltarea pisciculturii în lacul de acumulare şi conservarea acesteia în aval de baraj. Pentru exploatarea amenajărilor piscicole (primenire – umplere şi primenire – golire) a fost prevăzut un consum de cca. 54 mil. m3 (2,9 m3/s) din care 27 mil. m3 (1,45 mil. m3/s) pentru amenajările de pe teritoriul fiecărei parţi.
Producerea de energie electrică
Hidroenergia este reprezentată prin cele două hidrocentrale, fiecare cu câte un agregat cu puterea de 15 MW, debit instalat de 65 m3/s şi cu o energie medie anuală de 65 GWh. Energia produsă este furnizată în mod egal celor două sisteme energetice. Graficul de exploatare a hidrocentralelor este subordonat graficului celorlalte folosinţe, furnizând energie în principal în perioada de vârf a graficului de sarcină.
Debitul minim necesar în albia aval
Pentru asigurarea continuităţii scurgerii aval de baraj şi menţinerea unor condiţii favorabile de desfăşurare a vieţii acvatice în aval de barajul Stanca Costeşti a fost evaluat, ca fiind necesar, un debit sanitar de cca. 5 m3/s, câte 2,5 m3/s pentru fiecare parte.
La faza de proiect, era prevăzut că părţile să asigure în aval de Nodul hidrotehnic Stanca Costeşti un debit minim de 25 m3/s (12,5 m3/s pentru fiecare parte) , necesar pentru asigurarea nivelului minim de funcţionare a prizelor existente pe raul Prut, în care este inclus şi debitul minim sanitar de 5 m3/s.
În perioada actuală de exploatare a amenajării Stanca Costeşti, valoarea debitului minim necesar a fi evacuat în albia râului Prut aval de baraj pentru asigurarea nivelului minim de funcţionare a prizelor de alimentare cu apă a folosinţelor s-a convenit să fie de cca. 30 m3/s. Acest fapt se datorează adâncirii albiei raului Prut în zona aval de barajul Stanca Costeşti. datorită procesului de reţinere a aluviunilor în proporţie de cca. 96% în cuveta lacului.
Atenuarea viiturilor
Atenuarea viiturilor se realizează prin tranşa de volum de 550 mil m3, ce poate fi în acumulare între NNR şi cota superioară a stavilelor clapet în poziţia „închisa”, plus tranşa de 115,0 mil. m3 situată peste muchia superioară a stavilelor clapet. Astfel viitura cu probabilitatea de 1% este atenuata de la 2940 m3/s la 700 m3/s, care împreuna cu îndiguirile existente pe raul Prut în aval de acumulare, ajuta la scoaterea de sub efectul inundaţiilor a cca. 100.000 ha terenuri de lunca.
Alte folosinţe
Alte folosinţe posibile ale lacului de acumulare Stanca Costeşti sunt navigaţia şi agrementul.
